Pachet Curiozități istorice

Ciudățeniile și controversele civilizațiilor înfloritoare

Pachetul cuprinde cele patru titluri din seria Curiozități istorice, dedicate poveștilor stranii și faptelor surprinzătoare din lumea bizantină, din Grecia și Roma antică.

Informațiile pe care le-am primit despre civilizațiile trecute au ajuns la noi prin filtrul uneori aspru, alteori superficial generat de prejudecățile lumii occidentale. Curiozitățile istorice demontează una câte una imaginile preconcepute pe care ni le-am creat despre Bizanț, Grecia și Roma Antică. Și le înlocuiesc cu idei noi, curajoase, riguros argumentate cu sprijinul izvoarelor istorice. Parcurgând aceste volume, îți nuanțezi și îți îmbogățești cunoștințele despre vechile civilizații, dar și viziunea despre natura umană, cu toate ciudățeniile și aspectele sale fascinante.

Cărțile li se adresează în egală măsură erudiților clasiciști, istoricilor sau cititorilor pasionați de faptele eroice sau anecdotice ale trecutului. Indiferent în ce categorie te încadrezi, aceste lecturi îți vor stârni hazul sau chiar stupoarea pe alocuri. Au capacitatea extraordinară – specifică lecturilor revelatoare – de a satisface atât o mare sete de cunoaștere, cât și o curiozitate arzătoare.

Curiozități grecești
Vechii greci ne-au dăruit dramaturgia, filosofia și conceptul de democrație. Multe forme de artă și ramuri ale științei ar fi de neconceput fără contribuția lor. Homer, Euripide, Platon și Aristotel sunt câteva dintre numele răsunătoare ce stau la rădăcina culturii occidentale. Dar dacă Grecia Antică – așa cum ne-o imaginăm astăzi – nu este decât o utopie străveche, care a trecut cu bine proba timpului? De fapt, noi ne raportăm la această civilizație așa cum a fost proiectată în epoca romantică, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Spre deosebire de tot ceea ce ai citit până acum, cartea istoricului J.C. McKeown ilustrează aspect deloc sau mai puțin cunoscute ale vieții și gândirii grecești.

Curiozități romane
Bazându-ne pe lecțiile de istorie sau pe lecturile adiacente, le-am rezervat romanilor un loc fix și confortabil în memoria colectivă. Aveau o armată eficientă care le permitea să împingă din ce în ce mai departe granițele imperiului pe care l-au construit, vorbeau latina, izvorul înțelepciunii și al eleganței livrești, au reușit să creeze un sistem juridic exemplar, dar și o infrastructură impresionantă pentru acele vremuri. McKeown realizează un tablou fidel, dar inedit, al civilizației care ne fascinează și astăzi, la mai bine de două milenii distanță. Cartea sa reunește o serie de ciudățenii, credințe stranii, fapte inedite, opinii scandaloase și alte picanterii din Roma Antică, organizate pe teme: armata, religia, femeile, medicina, sclavii, spectacolele, viața de familie, împărații Romei etc.

Curiozități bizantine
De-a lungul timpului, viziunea asupra Bizanțului a încorporat atribute precum „ciudat”, „decadent”,„superstițios”, „degenerat”. În Evul Mediu occidental, unii lideri militari germanici îi considerau pe bizantini niște oameni efeminați, lași și trădători, care mâncau cu furculițele și îndrăgeau scrisul și cititul. Mai târziu, unii catolici au stabilit că Biserica „greacă“ era nesupusă, chiar eretică. În secolul al XVIII-lea, gânditorii iluminiști au descris această civilizație ca fiind teocratică, superstițioasă, condusă de eunuci și călugări malefici. În secolul al XX-lea, unii specialiști în științe politice au atribuit disfuncționalitățile și elementele totalitare din Uniunea Sovietică originilor bizantine ale acestui stat. Astăzi, termenul „bizantin“ continuă să fie folosit în sens peiorativ, desemnând sisteme complicate în mod inutil, care funcționează prin intrigi, ascunderea adevărului și lovituri date pe la spate. La finalul atâtor secole de prejudecăți occidentale, istoricul Anthony Kaldelli și-a asumat misiunea de a construi o imagine a civilizației bizantine cât mai apropiată de realitate.

Curiozități medicale
Textele antice, unele dintre ele traduse acum în premieră în limbile moderne, reprezintă o sursă de informații savuroase despre teoria și practica chirurgiei, ginecologiei, pediatriei, farmacologiei, nutriției, dar și despre o serie de alte sfere medicale. Cititorul descoperă o lume în care medicina, religia și magia se împleteau într-un conglomerat de credințe, prejudecăți și superstiții. În Grecia și în Roma Antică, se considera că bolile erau trimise de zei, iar multe dintre tratamentele și procedurile medicale aveau mai degrabă soarta unor jocuri de noroc. În schimb, viziunea privind etica medicală și rolul medicului în societate a setat standardele la care ne raportăm și noi astăzi.