Italo Calvino este unul dintre cei mai valoroși romancieri ai secolului XX.

S-a născut în 1923, în Cuba, într-o familie cu origini italiene. La douăzeci de ani, a refuzat serviciul militar şi a fugit în munţi, apropiindu-se de gruparea comunistă, apoi s-a înrolat în Rezistenţă şi timp de aproape doi ani a luptat în Alpi. Întors la Torino, a abandonat Facultatea de Agricultură în favoarea Facultăţii de Arte şi a început să lucreze la faimoasa Editură Einaudi, alături de Cesare Pavese, care îi va deveni prieten şi mentor. 

A debutat cu „Cărarea cuiburilor de păianjen” („Il sentiero dei nidi di ragno”), publicat în 1947 şi distins cu Premiul Riccione, care a avut un neaşteptat succes la public.

În 1957, revoltat de atacul Uniunii Sovietice asupra Ungariei, a ieşit din Partidul Comunist. De-a lungul vieţii, a practicat gazetăria, s-a afirmat în cinema şi teatru, a compus muzică de operă, a frecventat cercurile literare postbelice. Printre cele mai importante opere de ficţiune ale lui Calvino se numără: „Ultimo viene il corvo” (1949), „Il barone rampante” (1957), „Il cavaliere inesistente” (1959), „Castelul destinelor încrucişate” („Il castello dei destini incrociati”, 1969), „Iubiri dificile” („Gli amori dificili”, 1970), „Oraşele invizibile” („Le città invisibili”, 1972; ALLFA, 2011), „Dacă într-o noapte de iarnă un călător” („Se una notte d΄inverno un viaggiatore”, 1979). A primit numeroase distincţii literare, atât în Italia (Premiul Feltrinelli, 1973, pentru „Oraşele invizibile”), cât şi în America (membru al Academiei Americane), Austria (Premiul de Stat pentru Literatură Europeană) sau Franţa (Légion d`honneur). În 1985, anul morţii sale, Italo Calvino era cel mai tradus autor italian al tuturor timpurilor.

„Omul e singur când citește, chiar dacă se află în prezența altor oameni.” (Italo Calvino)