Falsul Nero

În provinciile de est ale Imperiului Roman, la unsprezece ani de la moartea împăratului Nero, senatorul Varro pune la cale un truc ingenios, un act subtil de răzbunare, pretinzând că împăratul trăieşte. Şi lovitura de stat reuşeşte. Olarul Terenţiu, care seamănă izbitor cu Nero, îşi joacă rolul cu succes. Numai că, fiind vanitos şi obsedat de putere, şi incitat de apropiaţii săi, acesta uită că nu este decât o marionetă. Una dintre cele mai cunoscute fraude politice din istoria lumii este pentru Lion Feuchtwanger – în al treilea an al dictaturii naziste – pretextul pentru o parodie grăitoare a triumviratului Hitler, Göring, Goebbels.

 „Când, pe la jumătatea anilor ’30, Lion Feuchtwanger a început să scrie Falsul Nero, scopul lui era să publice un roman istoric care să fie o analogie a avenimentelor politice din Germania acelor ani şi să le ofere ceva speranţă opozanţilor lui Hitler, care constatau cu stupoare ascensiunea fulminantă a celui de-Al Treilea Reich.“ Ian Wallace, The Literary Encyclopedia

 Interzis de regimul nazist, romanul Falsul Nero a fost publicat prima oară în 1936, la Amsterdam. Persecutat de regimul nazist, Lion Feuchtwanger a fost nevoit să se expatrieze şi ulterior s-a stabilit în Statele Unite ale Americii, unde a murit în 1958.

Lion Feuchtwanger s-a născut în 1884 la München, în Germania. A studiat li-teratură şi filosofie la Universităţile din München şi Berlin. A scris critică de tea-tru şi a fondat, în 1908, revista culturală Der Spiegel. În 1914, după izbucnirea Primului Război Mondial, s-a înrolat în Armata Germană, dar a fost lăsat la va-tră din motive de sănătate. După ce a publicat câteva piese de teatru, a început să scrie romane istorice, debutând cu Die häßliche Herzogin Margarete Maultasch (Ducesa slută Margareta Maultasch, 1923). I-au urmat romane de mare succes la critică şi la public, printre care: Der falsche Nero (Falsul Nero, 1936, Editura ALLFA, 2012), Die Füchse im Weinberg (Vulpile în vie, 1946, Editura ALLFA, 2012), Goya oder der arge Weg der Erkenntnis (Goya sau drumul spinos al cunoaşterii, 1951) şi Narrenweisheit oder Tod und Verklärung des Jean-Jacques Rousseau (Înţelepciunea nebu-nului sau moartea şi transfigurarea lui Jean-Jacques Rousseau, 1952).