Constantin C. Giurescu (1901-1977) a fost un istoric român de renume.

A fost membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. Lui îi aparțin primele studii importante asupra problematicii Sfatului domnesc și a dregătoriilor boierești, depășind contribuțiile aduse anterior de Dimitrie Onciul, Alexandru D. Xenopol și Nicolae Iorga. Printre lucrările sale se numără: Principatele române la începutul secolului al XIX-lea (1957), Viața și opera lui Cuza Vodă (1966), Istoria Bucureștilor din cele mai vechi timpuri pînă în zilele noastre (1966), Transilvania în istoria poporului român (1967) sau lucrarea Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri și pînă astăzi (1971), scrisă alături fiul său, istoricul Dinu C. Giurescu.